duminică, 26 iulie 2009

si stele incetara sa mai planga

Timp de 45 de zile plansera fara incetare de parca venise biblicul potop, insa Moise lipsea. Luna plangea, stelele... soarele, tot cerul se unise intr-un cor de bocitoare. Lanterne strabatand vazduhul si tamburine urmandu-le indeaproape.
Apoi brusc se oprira toate din plans. Dupa ce pictasera mai multa vreme zarile in cele 7 culori, arcuite ca un zambet intors, dupa ce privisera atat de mult in urma catre primavara fericirii, dupa ce se despartisera cu greu de ce le era atat de drag si aproape, au tacut brusc. Nici o tamburina, nici o lumina inutila in miez de noapte. Doar fierbinteala uscata si neplacuta fara unda de adiere. Saracia secetei plina de egoism.
Am privit stelele si le-am invidiat. Ele nu sunt singure nici in plans nici in ras. Nu sunt singure si pot iesi in fiecare seara sa priveasca peste salcami si tei parfumati. Se pot plimba in parcuri tinandu-se de mana noaptea pe aleile de sute de ani. Isi pot zambi una alteia, iar zambetul acela il putem vedea chiar si dupa moartea lor.
In noaptea asta am privit in sus si mi-am dorit sa fiu in alta parte. Mi-am dorit sa nu mai fiu unde eram, sa nu mai fac ce faceam. Mi-am dorit sa fiu ca stele intr-un mare grup de prieteni cu care sa pot rade si povesti cum o faceam odinioara. Sa dansez si sa luminez si sa umplu o sala de veselia mea.
Meditatiile introspective m-au obosit, profunzimile ma sufoca.
In noaptea asta mi-am dorit sa fiu printre milioane de stele si sa nu conteze ca nu le cunosc, sa nu conteze ca nu ma cunosc, sa fim ca intr-o mare discoteca si sa ne simtim bine cu rasul si plansul nostru.
In noaptea asta mi-am dorit sa fiu mica, vesela si luminoasa, chiar daca, poate nici nu mai exist.
In noaptea asta mi-am dorit sa nu mai plang fara lacrimi.

luni, 20 iulie 2009

Botezul de pe urma al lui ciresar

Fericire... un singur cuvant, atatea intelesuri...
Fericirea este atunci cand mergi singura la mare si te bucuri de linistea mangaiata de valuri curate la mal...
Fericire este atunci cand soarele iti coloreaza vesel pielea fara sa ti-o arda...
Fericire este cand umbli o zi intreaga intre plaja si shopping si te racoresti chiar langa valuri cu ceva cu un mic cald si gustos si o mare rece si curata...
Fericire este cand faci poze in sepia si nu te costa nimic...
Fericire este cand iti amintesti de tristetile din trecut si poti sa respiri usurat ca dupa suspin...
Fericire este sa plangi si sa ierti pe cei care demult ti-au facut rau...
Fericire este sa ti se spuna "totul este ok" si sa fie vorba de sanatate...
Fericire este sa te bucuri de ultima ora pe plaja inainte de o noua saptamana, visand cu ochii la norul mare si pufos prin fata caruia o familie de pescarusi isi exerseaza zborul.
Fericire este sa nu iti pese de nimic... nici macar de banii din cont, iar cu ultimii sa cumperi bilet la un film la care razi cu o sala impreuna...
Fericire este sa alergi prin ploaia colorata de cel mai frumos curcubeu aducator de noroc si sa intrebi gardianul din fata unei ambasade daca l-a vazut si el, iar acesta sa iti raspunda afirmativ zambind...
Fericire e sa nu te superi ca filmul pe care vroiai sa il vezi s-a anulat, si sa razi de pozna asta, sa te intorci, sa mergi prin ploaie alaturi de o necunoscuta de varsta ta care a patit la fel, sa afli ca s-a nascut in acelasi oras si sa vorbiti de parca v-ati cunoaste de la scoala primara, iar perdeaua de ploaie prin care treceti sa nu deranjeze pe nimeni.
Fericire este sa te intorci multumita acasa, sa alergi prin draperia neagra de noapte si ploaie si sa razi cu gura pana la urechi si sandalele ude, in pantaloni scurti ca la scoala primara...

Fericire este pur si simplu sa zambesti si sa te poti bucura povestind toate acestea unui drag prieten...iar el sa te incurajeze sa faci si maine la fel!